Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi (n. 1/12 martie 1788, Herța, Moldova – d. 12/24 noiembrie 1869, Iași, România) a fost un poet, prozator și dramaturg român, de origine armeană, care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi Ucraina).
Pe lângă studiile de în cadrul facultăților de filozofie – logică, matematică, istoria naturală, fizica, metafizică şi etică, urmând și un curs special de arhitectură a studiat pictura la Viena şi la Roma între anii 1805-1808, respectiv 1808-1912.
A fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic-dramatic (1836) din Iași.
Personalitate complexă, îndrumător și animator al vieții artistice și culturale, organizator al școlilor naționale din Moldova, unul din pionierii picturii românești și inițiatorul învățământului artistic în școlile moldovenești. La Roma, Asachi studiază îndeosebi literatura Renașterii și aprofundează ideile literaturii clasice, iluministe, preromantice și romantice. Caietele sale din Italia conțin numeroase note biografice, extrase din opere și versuri ale lui Petrarca, Torquato Tasso, Pietro Metastasio, Goldoni, Vittorio Alfieri și ale altor clasici italieni. De asemenea se inițiază în pictură în atelierele unor maeștri renumiți, pictorul Michele Keck și sculptorul Antonio Canova. La Roma o cunoaște pe Bianca Milesi, fiica unui negustor bogat, originar din Milano, alături de care a lucrat în atelierele lui Canova și Keck. Domeniile asupra cărora a stăruit cu deosebire la Roma au fost literatura, arheologia și pictura. În pictură, Asachi cultivă stilul neoclasic cu nuanțele lui academice, dar și pe cel romantic.
Propunea încă din 1827 organizarea unei şcoli de artă şi a unui muzeu ca instituţii autonome. La 16 iunie 1835 se inaugurează Academia Mihăileană (după numele lui Mihail Sturdza) din Iaşi – instituţie de învăţământ superior care pe lângă facultăţile de filosofie, ştiinţe juridice şi teologice avea şi o secţie dedicată “frumoaselor meşteşuguri” în care activa şi un “clas de zugrăvitură” coordonat de vienezul Hönig, germanii Iosif Adler şi Johann Müller1. Datorită lipsei de cadre de specialitate, Asachi angajează profesori străini la toate formele de învăţământ, pictură arhitectură, caligrafie. Cel mai apreciat profesor a fost veneţianul Giovanni Schiavoni, care a preluat şi susţinut clasul de “zugrăvitură”, cu întreruperi cauzate de probleme administrative, până la desfiinţarea Academiei.