Octav Băncilă

Artistul s-a născut la data de 4 februarie 1872 și a plecat spre lumină în 1944. Născut la Corni, în judeţul Botoşani, Octav Băncilă (fiul lui Vasile Băncilă şi al Profirei N. Neculce, descendentă a cronicarului Ion Neculce) a rămas orfan de tată încă de la vârsta de 4 ani, lucru care nu l-a împiedicat să-şi urmeze chemarea pe drumul artei. Printre dascălii care i-au îndrumat paşii viitorului pictor s-au aflat G. Panaitescu-Bardasare, C.D. Stahi şi Emanoil Bardasare.

La vârsta de 19 va câştiga o bursă în străinătate. Studiază la Academia de Arte Frumoase din München (1894-1898), lucrează în atelierele pictorilor Haschbe şi Lenbach şi îşi expune lucrările realizate în această perioadă la Glaspalast şi Kunstverein. Călătoreşte în Franţa şi Italia. Revine în ţară, unde îşi organizează atelierul de creaţie la Gimnaziul “Ştefan cel Mare”, şi deschide, în anul 1900, prima expoziţie personală în sala de decoruri a Teatrului Naţional, unde prezintă circa 100 de lucrări.

Este cunoscut prin ciclul de lucrări 1907, în care abordează tema revoltelor ţărăneşti care au avut loc în ţară dar nu a uitat să presare, peste amintirea timpurilor, momente de repaos în mijlocul naturii, peisaje, portrete, naturi statice şi flori.